

Sună: 0724 862 861
Deși era sâmbătă am reușit să procur grătarul dorit, ajutat de sfaturile utile ale reprezentantului firmei. Mulțumiri pentru răbdare și profesionalism.
Adrian Bunoiu 12/03/2020
Imi doream de multa vreme un ceaun olandez din fonta, cu capac. Sunt foarte multumit de servicii si calitatea ceaunului.
Dan Mihalache 06/03/2020
Grill Market își propune să fie un partener de încredere în piața de produse destinate petrecerii timpului în aer liber, alături de familie și prieteni și, în acest sens, ce tip de produs este mai potrivit pentru astfel de activități dacă nu grătarul […]
Faptul ca vinul, aceasta licoare de o minunata diversitate si care indeamna la reverie, reprezinta sucul fermentat al unui singur fruct, strugurele, este un lucru extraordinar. Fiecare picatura de vin pe care o bem este compusa din apa de ploaie (in zonele mai aride, apa de irigatii), recuperata din pamant prin intermediul plantei care sustine strugurii – vita-de-vie – si in prezenta luminii solare convertita prin fotosinteza in zahar fermentabil, cu putin ajutor de la nutrientii din sol. In primii doi sau trei ani de viata, o vita-de-vie tanara este prea ocupata sa-si formeze sistemul radicular si sa-si dezvolte un butuc lemnos, solid, pentru a sustine mai multi struguri. Ulterior, lasata in seama naturii, vita se va intinde, purtand cativa ciorchini, dar cheltuindu-si o insemnata parte din energie pentru a zamisli noi lastari si a-si agata coardele lemnoase lungi si rasucite, pline de frunze, cautand un copac in care sa se catere, pana cand ajunge sa acopere aproape o jumatate de hectar de teren, cu noi sisteme radiculare care se formeaza oriunde coardele ating solul.
Aceasta forma naturala de reproducere, numita in franceza provignage, a fost folosita in vremurile antice pentru a forma o podgorie. Spre a preveni putrezirea strugurilor sau invazia rozatoarelor, intrucat strugurii se sprijineau pe pamant, erau pusi sub coarde araci. Daca vita crestea in preajma copacilor, ea-si folosea carceii pentru a se catara pana la inaltimi ametitoare. Romanii plantau ulmi special pentru asta. In epoca moderna, vita-de-vie nu mai este lasata sa-si risipeasca pretioasa-i energie pentru a creste „viguroasa“ – formand coarde lungi si infrunzite –, oricat ar incerca. Strugurii de calitate superioara cresc pe un sol de fertilitate moderata, pe o vita taiata iarna si se mentin constant la un numar limitat de muguri. – worldatlasofwine
Vinul este mult mai vechi decat istoria consemnata in cronici. El a aparut odata cu civilizatia insasi, in Orientul Apropiat. Dovezile gasite in papirusuri, tablite si morminte egiptene pot umple volume intregi. Omenirea apare pe scena istoriei cu ajutorul unui urcior cu vin. Vinul faraonilor e prea indepartat in timp spre a avea un sens mentionarea lui aici. Epoca vinului, cu radacini identificabile, incepe pentru noi odata cu fenicienii si grecii care au colonizat Mediterana, primii in jurul anului 1100 i.Hr., cei din urma 350 de ani mai tarziu. Abia apoi vinul a inceput sa ajunga in locurile ce aveau sa devina patria lui: Italia, Franta si Spania. Grecii numeau Italia „tara aracilor de vie“ (vezi p. 148), asa cum vikingii au numit America Vinland, pentru abundenta soiurilor de vie gasite aici in jurul anului 1000 d.Hr.
Hugh Johnson a fost liderul scriitorilor despre vinuri si le-a oferit multe directii noi in cei 48 de ani scursi de la publicarea primei lui carti, Wine. The World Atlas of Wine, Wine Companion, Pocket Wine Book (publicat anual din 1977, cel mai vandut anuar despre vinuri), The Story of Wine si cartea de memorii A Life Uncorked au fost bestselleruri. Abordarea lui unica, serioasa si informata i-a adus admiratia iubitorilor de vinuri. Pasionat si de gradinarit, in 2011 a castigat premiul Garden Media Guild’s Reference Book of the Year pentru Trees: A Lifetime Journey. Vanzarile cartilor sale au depasit 16 milioane de exemplare. In 2003, a fost facut Chevalier al Ordre National du Merite de catre presedintele Chirac, iar in 2007 i s-a acordat Ordinul Imperiului Britanic pentru servicii aduse vinificatiei si horticulturii.
Jancis Robinson are o solida reputatie internationala. Cartile sale, printre care Oxford Companion to Wine (1994, 1999, 2006) si Wine Grapes (2012), sunt lucrari de referinta multipremiate. Este corespondent pentru vinuri al Financial Times si tine o rubrica bilunara publicata in toata lumea. Scrie zilnic pentru jancisrobinson, cu abonati in 100 de tari, votat primul Wine Website of the Year la Louis Roederer International Wine Writers Awards 2010. A fost prima persoana care nu provenea din industria vinului desemnata Master of Wine, in 1984. A primit Ordinul Imperiului Britanic, in 2003, din partea reginei Elisabeta a II-a, a carei pivnita de vinuri o are in grija, si a devenit ofiter al Ordre du Merite Agricole in 2010. Din ianuarie 2012 este presedinte onorific al Wine & Spirit Education Trust.
Concursul International de Vinuri Bucuresti – International Wine Contest Bucharest (IWCB) are menirea de a evalua si de a ierarhiza, in folosul publicului si al vinarilor, din ce in ce mai multe vinuri provenite din toate regiunile lumii, prezente in lucrarea de fata. Vinurile medaliate la IWCB sunt cupaje de stiinta, talent, cultura, pofta de viata.
Preview Atlasul mondial al vinului, Hugh Johnson, Jancis Robinson